
- Detalii
- Categorie: Articole motivationale
Deseori m-am întrebat, cugetând la afirmația Domnului Isus din Evg. după Luca 18:8b "Fiul Omului va veni negreșit; dar va găsi El oare credință pe pământ?", oare ce altceva mai ascunde, în afară de evidenta renunțare la credință, afirmația Domnului? Sau mai exact ce fapte anume, odată săvârșite, pot duce la pierderea credinței?

- Detalii
- Categorie: Articole motivationale
Cu siguranță că în aceste vremuri tulburi, ca de altfel în mai toate timpurile și momentele de criză fie individuale fie colective, glasul cel mai așteptat pentru a oferi soluții de ieșire din impas nu a fost cel al autorităților, al politicienilor, al bancherilor și nici chiar cel al medicilor (pe care îi apreciem nespus în astfel de momente), ci a fost Glasul lui Dumnezeu!

- Detalii
- Categorie: Articole motivationale
Nemulțumirea cu identitatea social și spirituală, dorințele necontrolate, nevoia de control, forţarea limitelor peste normal, presiunea de a fi peste tot în acelaşi timp, nefiind nicăieri cu adevărat, pierderea din vedere a lucrurilor importante … reprezintă câteva dintre capcanele omului modern. Atunci când „provocările“ tind să devină un stil de viaţă, este timpul să te opreşti din cursa infernală spre … autodistrugere.

- Detalii
- Categorie: Articole motivationale
Marcu 4:37-41 S-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie, aşa că aproape se umplea corabia. Şi El dormea la cârmă pe căpătâi. Ucenicii L-au deşteptat şi I-au zis: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?” El s-a sculat, a certat vântul şi a zis mării: „Taci! Fără gură!” Vântul a stat, şi s-a făcut o linişte mare. Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?” I-a apucat o mare frică, şi ziceau unii către alţii: „Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vântul şi marea?”

- Detalii
- Categorie: Articole motivationale
Marcu 2:3-5/11-12 “…au venit nişte oameni care au adus la El un paralitic, purtat de patru dintre ei. Fiindcă n-au putut să-l aducă la Isus din cauza mulţimii, ei au dat la o parte acoperişul casei unde era Isus, au făcut o spărtură şi au coborât pe acolo targa pe care era aşezat paraliticul. Când a văzut Isus credinţa lor, i-a zis paraliticului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!“
“… „Ţie îţi spun: ridică-te, ia-ţi targa şi du-te acasă!“ El s-a ridicat, şi-a luat imediat targa şi a ieşit afară în faţa tuturor, aşa că toţi erau uimiţi şi Îl slăveau pe Dumnezeu, zicând: „N-am mai văzut niciodată aşa ceva!“