Nemulțumirea cu identitatea socială și spirituală, dorințele necontrolate, nevoia de control, forţarea limitelor peste normal, presiunea de a fi peste tot în acelaşi timp, nefiind nicăieri cu adevărat, pierderea din vedere a lucrurilor importante … reprezintă câteva dintre capcanele omului modern. Atunci când „provocările“ tind să devină un stil de viaţă, este timpul să te opreşti din cursa infernală spre … autodistrugere.
Când te afli pe acest drum al autodistrugerii este foarte dificil să conștientizezi, iar dacă totuși ai făcut-o, este greu, odată “intrat în horă”, să te oprești. Răspunsul la întrebarea “poate fi oprită o persoană de la autodistrugere?” este unul categoric: NU! O poți însă conștientiza, prin diferite metode și căi, de gravitatea situației în care se află, de calea periculoasă pe care a apucat și…odată ce realizează, să încerce să-și schimbe stilul de viață deoarece singura care poate opri acest fenomen este doar persoana în cauză.
Autodistrugerea se instalează în viața omului în urma deciziilor greșite pe care le ia la un moment dat. Unul din factorii principali care conduc pe acest drum este cu siguranță depărtarea de Dumnezeu sau lipsa principiilor și a valorilor spirituale din viața omului. Neavând o conduită și o identitate spiritual-socială stabilă, omul ajunge să trăiască sub presiunea societății.
Una din presiunile care împovărează existenţa cuiva este presiunea de a avea succes, de a realiza ceva de care să fie mândru și cu care să iasă în evidență. Pentru a atinge acest scop, ajunge să sacrifice totul începând de la familie până la … propria sănătate. De cele mai multe ori, costul real al succesului este cu mult mai mare față de câștigul estimat inițial de aceea este bine de avut în vedere care sunt pierderile atunci când … câștigi ceva.
Dacă întrebi pe orice om pe care-l vei întâlni, “între moarte și viață ce alegi ?!” acesta îți va răspunde cu siguranță și fără ezitare, că alege viața. “Numai un nebun ar putea alege altceva!”, ți-ar spune ... În ciuda acestui răspuns, ce reflectă mai degrabă o dorință și nu o realitate, omul, prin acțiunile și stilul de viață alege de fapt … moartea! Omul aflat pe drumul autodistrugerii, într-un mod paradoxal, crede că ceea ce face este bine, împlinește și dă sens când de fapt, în realitate, el încetează să mai trăiască devenind sclavul propriilor standarde autoimpuse.
Când vorbește despre alegeri, Dumnezeu are o recomandare: "Ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul. ALEGE VIAȚA ca să trăiești..." Deuteronom 30:19
Este dureros să vezi cum cei de lângă tine, uneori chiar persoanele dragi, se autodistrug, conștient sau inconștient. Unele modalități de autodistrugere sunt conștiente și vin prin intermediul unor vicii precum fumatul, alcoolul, drogurile, alimentația nesănătoasă … sau inconștiente cum ar fi negativismul, încăpățânarea, forțarea limitelor, priorități inversate ...
Este și mai dureros atunci când tu, observator, îți dai seama care este cauza problemelor pe care ei le au, găsești soluții, le spui, avertizezi dar … nu ești băgat în seamă deoarece persoanele fie conștientizează și asta își doresc de fapt, fie sunt inconștiente iar sfatul tău se lovește de un adevărat zid al indiferenței. Totuși, nu poate fi descrisă durerea pe care o simți atunci când încerci să ajuți o persoană dragă iar aceasta îți refuză ajutorul.
Spune o poveste că peste un sat a venit o inundație. Ca să scape de furia apelor, un om s-a suit pe acoperișul casei, dar nici acolo nu era în siguranță, deoarece apa creștea mereu.
Atunci s-a rugat: „Doamne, ajută-mă!”. La puțin timp, un vecin trece cu o barcă și-l invită să urce ca să scape amândoi, dar omul spune „Nu! Eu L-am rugat pe Dumnezeu să mă salveze, așa că aștept ajutorul Lui.” Apele creșteau iar el nu mai era în siguranță nici pe acoperișul casei. La un moment dat apare un elicopter, aruncă o scară spre el și un om îi strigă “Urcă-te pe scară …!!!” dar el dă același răspuns.
În cele din urmă, omul moare … Ajungând în fața lui Dumnezeu îL întreabă: „Doamne, m-am încrezut în Tine, am spus tuturor că Tu mă vei salva… de ce n-ai făcut-o?” Dumnezeu însă, i-a răspuns: „Ti-am trimis o barcă … un elicopter … dar tu n-ai acceptat mâna Mea întinsă spre tine!”
Mulți sunt precum acest om. Pe drumul autodistrugerii, orbi însă, atunci când ar trebui să vadă mila și dragostea lui Dumnezeu oferită prin diverse circumstanțe și persoane.
CE POȚI FACE ?
Într-adevăr, nu putem avea control asupra tuturor situaţiilor în care ne găsim la un moment dat însă putem avea control deplin asupra deciziilor pe care le luăm atunci când “ne vedem” implicaţi. Din păcate, uităm deseori că alegerea de a nu acţiona este, în sine, o acţiune. Acest ”TREBUIE SĂ…” despre care am scris în articolele anterioare, ne determina de multe ori să o luăm pe un drum greșit. Soluția este să identifici la timp factorii care te-au dus pe calea autodistrugerii. Fă-ți o evaluare sinceră și vezi dacă …
- în viața ta există un comportament dăunător propriei sănătăți, fizice sau spirituale …
- obiectivele pe care vrei să le atingi nu te conduc mai degrabă spre o lipsă de îngrijire a sufletului și a trupului ținându-ți inima și mintea într-un stres continuu …
- nu ai devenit dependent de viciile sau obiectivele autoimpuse …
- mai trăiești și nu ai devenit, între timp, un fel de robot, un sclav al propriilor aspirații și dorințe !
Lipsa sincerităţii faţă de propria persoană va atrage consecințe dezastruoase.
Chiar dacă pe acest drum al autodistrugerii se află o persoană dragă, un prieten sau poate un membru al familiei, când acesta îți refuză în mod repetat ajutorul și sfatul, depărtează-te de el. Precum o bombă care stă să explodeze, cu cât ești mai aproape de acea persoană, cu atât te va afecta și pe tine autodistrugerea lui, în mod direct sau indirect. Același lucru pe care-l poți face de aproape îl poți face și de la distanță și anume … să te rogi pentru o astfel de persoană așteptând și crezând că Dumnezeu îi poate schimba viața trezindu-l la realitate!
La finalul istoriei omenirii, în pragul eternității, vor fi doar două categorii de oameni: cei care au ales înțelept și cei care au ales neînțelept iar prin aceste alegeri au mers pe drumul autodistrugerii și implicit spre un destin veșnic în infern ! Omenirea se îndreaptă cu pași grabiți spre autodistrugere. De ce vrei să ții pasul cu ea ?
Mica 6:8 Ţi s-a arătat, omule, ce este bine … De aceea, pentru că știi, Alege VIAȚA !
Nu uita: Istorie scriu doar cei care construiesc !