christian dragomir

Te salut cu pace și binecuvântare dragul meu vizitator. Sunt Christian Dragomir și mă bucur să te am oaspete pe site-ul meu. Despre mine îți pot spune că sunt căsătorit din anul 1999 cu Corina Dragomir și sunt tatăl fetiței Lidia Teodora Dragomir. De asemeni, sunt slujitor ordinat (diacon) în cadrul Bisericii Penticostale "Vestea Bună" din București, Str. Popa-Nan 106, unde te aștept să ne închinăm împreună Domnului Isus. Fiind implicat în actul slujirii nu doar prin cântare ci și prin predicarea Cuvântului, acest site prezintă, pe lângă muzica editată până în prezent, articole creștine dar și mesaje rostite în diferite slujiri avute. Sper ca ceea ce vei găsi aici să reprezinte o hrană duhonicească pentru sufletul tău. Dumnezeu să te binecuvinteze !

header_bkb01.jpg

Am invatat de la Teo

in Christian Dragomir

am invatat de la teoUn mare adevar rostit de foarte multi dintre noi spune ca “omul cat traieste invata”.

De mici mergem la scoala pentru a invata, pentru a ne educa si a cultiva intelectul nostru. Alegem domeniile preferate si incercam sa ne specializam cum stim mai bine pentru a practica ulterior ceea ce am invatat. De multe ori  insa, domeniul ales nu reprezinta neaparat dorinta noastra dar societatea in care traim ne poate influenta deciziile. Sunt convins ca multi dintre noi si-au dorit sa practice ceea ce au invatat in domeniul lor de specializare insa azi, la locul de munca pe care si l-au gasit poate cu greu, fac cu totul si cu totul altceva decat ceea ce si-au dorit.

Daca asa stau lucrurile in viata profesionala, nu tot la fel stau lucrurile in plan spiritual. Cand Domnul ne invata un adevar cu privire la viata spirituala si implicit la trairea cu El, lucrul invatat poate fi (si chiar trebuie) practicat in orice circumstanta ne-am afla.

Marele bagaj educational fie spiritual, fie social, il avem de la parinti. Ei sunt primii invatatori ai nostri. De cele mai multe ori copii fac ceea ce ii vad pe parintii lor facand. Parintii pot lasa mostenire copiilor lor nu numai averi, case si alte lucruri materiale ci si un stil de viata. Apostolul Petru spune “sa va desprindeti din felul desert de vietuire pe care l-ati mostenit de la parintii vostrii” prin aceasta aratand ca un copil poate mostenii de la parintii lui obiceiuri si practici (bune sau rele) care sa denote stilul lui de viata.

Daca de regula parintii sunt cei care isi invata copii, in cazul meu, cel putin in momentul de fata, as putea spune ca nu eu sunt cel care a invatat-o ceva pe Teo ci…ea pe mine.

Desi inca nu vorbeste decat pe limba ei, Domnul m-a invatat prin ea multe principii de viata.

Am invatat ce inseamna sa traiesti prin credinta si nu prin vedere, intr-o dependenta totala de Dumnezeu. Pare foarte greu, aproape imposibil la inceput, pentru ca din firea noastra suntem obisnuiti sa simtim, sa vedem, sa atingem, insa odata ce te abandonezi total in mana Lui stiind ca El este totul si controleaza totul iar tu nu poti face nimic fara El, atunci incepi sa traiesti prin credinta.

Am invatat ca durerea si suferinta nu te coboara ci din contra…te inalta. Cand esti in durere si suferinta, societatea nu mai pune mare pret pe tine ba uneori chiar esti marginalizat. Societatea promoveaza oameni de success, sanatosi, cu realizari mari. Exemplul suprem al durerii si al suferintei este Domnul Isus. Si El, ne dovedeste faptul ca suferinta si durerea nu coboara pe om, ci il inalta si il face mai asemanator cu chipul Celui ce l-a creat.

Am invatat ca trebuie sa fi intotdeauna calm, bland si mai ales sa ai rabdare. Desi de multe ori Teo s-a aflat in situatii critice, nu am vazut-o niciodata agitata, nervoasa sau pierzandu-si firea. Mi-am dat seama cat de deficitar sunt la acest capitol cand ea plangea noaptea iar eu eram obosit. Deveneam nervos si imi pierdeam rabdarea macar ca stiam conditia ei de viata. De cate ori ma trezea ea din somn asta era reactia mea. Insa de cate ori o trezeam eu din somn (pentru a-i da de mancare sau a merge cu ea la spital) ea intotdeauna…imi zambea. Ma vedea si pentru ea, chiar si trezita din somn, era un motiv de bucurie.

Nu stiu cui ii vor folosi cuvintele scrise de mine aici, insa ele reprezinta putin din ceea ce Domnul m-a invatat prin Teo. Sper sa pot ajunge ca si eu la randul meu, sa invat pe copil Calea pe care trebuie s-o urmeze, mergand eu insumi pe aceasta Cale. Doamne ajuta-ma !

Articole Christian Dragomir ...